Tag: baia mare
Craciun electoral
De obicei, in perioada asta a anului, ne placea sa speculam ca Mos Craciun e o inventie a corporatistilor, pentru a mari cifra de vanzari in perioad asta a anului.
Acum, e timpul sa generalizez si sa trec la alt nivel, spunand ca pana si Craciunul a devenit ceva comercial (ah, stai, asta am mai spus-o si o stie toata lumea). Dar, Craciunul a devenit o campanie electorala, cel putin in orasul meu.
Vineri, la ora 3:30 dupa-masa, in frig, pe o scena amplasta langa cel mai inalt brad din tara se cantau colinde. Publicul format din vreo 4-5 aurolaci care oricum nu aveau unde altundeva sa plece si inca vreo 3 jandarmi care erau pregatiti sa initervina in caz ca cineva din public ar fi suferit o cadere de calciu cauzata de foame.
Dupa cum spuneam si aici, asta e Spiritul Craciunului, asta e tot ce conteaza. Vindeti-va pentru o ciocolata si pentru un ceai. Atat valorati in ochii lor.
Mai bine un boschetar
Am hotarat ca e mai bine sa ajuti un boschetar (aurolac sau homless, cum va indeamna inima sa il numiti) decat sa ajuti pe cineva cunoscut.
Daca ajuti pe cineva cunoscut, indiferent cat de tata altruistilor esti, astepti inevitabil sa vezi o urma de multumire sau respect. Nici vorba de asa ceva. In alta lume si cu totul in alte situatii.
Daca il ajuti pe unu de pe strada, care nu stie cine esti si cu care nici nu vrei sa intri in discutii existentiale, nu ai nici o asteptare. Pleci de la premisa ca e imposibil sa-ti multumeasca si e imposibil sa se comporte ca un om cu tine daca il ajuti. Si totusi sunt si exceptii, cu 2-3 sau poate 4 clase peste cei de care spuneam la al doilea alineat.
Bun, spuse fiind cele de mai sus am zis ca astazi, cand ajung in Baia Mare fac o fapta buna (fapta buna, vorba vine…). Am luat ceva de mancare si am zis ca il hranesc pe primu’ boschetar care-mi apare-n cale.
Il reperez, deschid geamu si ii fac semn sa vina. Bai, cand nu vrei sa dai de ei, parca toti te vaneaza, cand il chemi tu pe unu din ei, se uita la tine de parca vrei sa ii dai o punga cu antrax si apoi sa il legi dupa masina. Isi ia copilu’ inima-n dinti, vine, ii dau ce aveam de dat si inainte sa plece imi spune:
- Auzi baiatu’, da 50 de bani n-ai sa-mi dai?
Fost-am si la Alba Iulia
Si-am fost la Alba Iulia. Nu in 1 Decembrie si nu pentru ca e un trend sa vizitezi orasu’ cand toti sunt romani.
Am fost la Alba Iulia sa vad Finala Cupei României la Rubgy “Roșia Montană Gold Coporation”. Nu pentru ca sunt un fan al jocului, ci pentru ca una din echipa era nime’ alta decat CSM Stiinta Baia Mare.
Scor final: 32 – 10. Chiar daca Zimbrii au deschis scorul. Oricum, felicitari Timisoara. Dupa 39 de ani au luat si ei cupa (Hai ca am fost rau).
Stadionul destul de plin. Din cate am inteles aproximativ 6000 de oameni. Majoritatea veniti acolo pentru tombola. Motiv pentru care la anuntarea fericitilor castigatori toata lumea era cu sufletul la gura in speranta ca vor pune mana pe mult ravnitul iPhone 4S. Da, asa eram si eu.
Cateva poze de la o finala care s-a terminat cum nu se astepta prea multa lume gasiti pe la gaben.
Sponsorul oficial al competiției este Roșia Montană Gold Corporation, acțiunea făcând parte dintr-un program mai amplu al companiei de susținere a performanței și excelenței în sport – ”Aur pentru România”
Ati luat-o razna
Rămân în spiritul cinstirii limbii române și nu mă trag înapoi de la diacritice.
Ar fi fost aproape imposibil ca spiritul meu critic, cinic, pragmatic sau cum altcumva vreți să îl botezați, să treacă peste ziua de 1 Decembrie (Mare zi, MARE) fără să scrie 2 posturi.
Vin din Baia Mare. Oraș simpluț, atmosferă de cătun, pace, liniște, brad imens anu ăsta. Când m-am mutat la Cluj (ca să mă frustrez pe băncile unei facultăți care se vrea a fi respectată) mă pregătisem sufletește pentru ceea ce înseamnă agitație de oraș mare. Continue Reading
Parcurile patriei…
Aceste galerii de artă ale prostiei.
De ce galerii de artă ale prostiei? Pentru că, după o anumită oră, dacă îţi iei inima-n dinţi şi ieşi din casă vezi stânga dreapta doar refulaţi ai societăţii.
Mă refer în special la persoanele care caută să se bage-n seamă pe gratis. Eu ies să iau o gură de aer, să mă relaxez după slalomul online printre aceleaşi specimene refulate de societate, şi drept răsplată mă aleg cu alţii.
Sunt curios dacă şi înainte de ‘89 treba era la fel. Adică dacă şi atunci se auzeau fluierături şi urlete după unu şi altu prin parc. Sau, frica de securitate cenzura toţi amatorii de senzaţii tari, care alegeau să murmure ceva şi să scape de nişte bulane peste ceafă.
Ah, eram cu Paul prin parc, şi trecuse un tip incredibil de frustrat, cu o motorişcă adusă de dincolo turată la maxim. Aveam o dilmea: Dacă se sparge ăsta de vreun copac, chemam ambulanţa, sau chemam poliţia să-l amendeze şi să-i spună că aşa păţeşte dacă nu gândeşte cu chestia aia pe care pune caşcheta?
Reborn
După câteva zile de cont suspendat, zile care pot fi privite ca si câteva zeci de ore fără blog, sau, sute de minute gen de pe târgu ocna, am schimbat hostingul la Webfactor şi am revenit.
Câteva anunţuri:
- Vineri 28 Ianuarie rămâne cum am stabilit. Adică Lecturi Urbane editia II.
- Am tras un banner mişto rău sub header că am nevoie si eu de-o pită ca tot omu. Încă e în teste.
- Chinezu, Alex Negrea şi Groparu (ăsta mi simpatic rău de tot) vin în Baia Mare, şi o promis solemn pe coloarea roz ca vă cumpara un cico la mall dacă mergeţi să vă jucaţi cu ei pe kinect. Aici sunt detalii d-alea organizatorice.
- Şi o întrebare total nelalocul ei: Pe facebook drepturile de-autor se-aplica la poze, sau le iau daca mă duce capu? :)
*M-o corectat colegu’ , ca daca nu vedeati si voi ca nu stiu engleza.
B de la Baia Mare sau Bloggeri
Toata chestia porneşte de la ce am citit aici. Vreţi să ne promovăm? Să ştie lumea de ce aberăm fiecare pe-unde-apucăm? Hai să vă arat eu cum se face.
Ăsta se vrea a fi un articol plin de linkuri, în special către cei pe care-i citesc bilunar. Un articol în care îmi permit aroganţa de a ataşa fiecărui blogist, o fraza care mi se pare amuzantă. Dacă nu stiţi să gustaţi gluma…învăţaţi. Ordinea, e aleatorie.
- robbie – Să ducem wordpress-u-n peluză!
- Mihai – Leţ start ă project.
- Radu – Am văzut un film cu rapperi. Din ‘69
- Dani Orza – My name is Dani. ANOSR Dani.
- Paul – Scriu cuvinte lungi cu inţelesuri mici.
- Adrian – Sunt atât de şmen, încât cu blogul pe privat, am trafic mai mare ca voi.
- Ricardo – Live blogging from camion.
Puteţi ignora ce-am scris, v-am linkuit de nu mai stiţi de voi! :)
Lecturi Urbane – Baia Mare
Azi, 11.12.2010 putem spune că am intrat şi noi, băimărenii, in cercul de prieteni al celor de la Lecturi Urbane.
Ediţia pilot a Lecturi Urbane – Baia Mare a reuşit să strângă aproape 30 voluntari şi peste 200 de cărţi. Spre fericirea noastră si a celor care au fost prezenţi astăzi la Gold Plaza am reuşit să împărţim mai mult de jumate din cărţile strânse.
Mergând pe ideea ca orice e gratis, e binevenit îmi imaginam ca nu va fi foarte greu să împărţim cărţi în stânga şi dreapta, dar, m-am lovit de întrebări precum: Ce să fac cu ea? şi De ce s’o iau? .
Am stabilit şi data în care va avea loc a doua întâlnire de acest gen: 28.01.2011. (cei care doresc să ne ajute cu cărţi pot să mă contacteze la: alecs@alecs.eu)
După un prim episod pilot, sunt optimist si prevăd un al doilea episod încununat cu succes.
Mulţumim celor ce au donat cărţi şi celor de la Gold Plaza care ne-au lăsat să ne amplasăm tabăra în holul lor.
Mulţumiri şi Claudiei care m-a ghidat în această prima ediţie. ;-)
Şi câteva poze:
Lecturi Urbane – Baia Mare
Pe scurt: Sâmbătă, 11.12.2010, la ora 16:30, în holul de la parterul lu’ Gold Plaza.
Altfel spus, prima ediţie Lecturi Urbane în Baia Mare menită să deschidă al treilea ochi concetăţenilor, în speranţa unei trezirii intelectuale pe plan local. Oricare ar fi şansele.
Eşti invitat să-ţi aduci prietenii, bunicii, mătuşele si vecinii.
Închei aici dar vă spun că mai multe detalii găsiţi fix aici!
Io te-aştept să vi la mall. Nu la aripi picante ci la citit.
Detalii cât de…curând!
Castane Shit
S-au scurs zilele de Castane-Shit (cunoscuta si sub denumirea populara de Castane Fest), precum s-au scurs gunoaiele, urinarile si vomele prin parcul prin care copii obisnuiesc sa fuga in timpul saptamanii si sa se joace.
Astia de la S-o facem, Romania! puteau alege drept zi de curatat putina judetului, ziua de luni, zi de dupa dezmatul cortorarilor din Baia Mare (si nu numai). Sigur aveau ce baga in sacii lor mici si corolati colorati!
De-o vreme incoace, sarbatoarea asta a castanelor, e un deja vu continuu pentru mine. Aceeiasi nespalati, aceleasi tarabe, aceeiasi muzica de ….
Am incercat sa ma plimb prin gloata nebuna si dezlantuita. Nici in visele mele, nu vedeam mii de perechi de nike sa danseze pe manele.
Alte’ cele, ce sa zic, m-am dat cu balonu de la Orange. M-au ridicat acolo la 20m in aer (asa imi palce sa cred), iar dupa ce am batut pilotul l-am legat de picior si l-am lasat sa atarne de ghiveciu’ ala in care stateam, m-au pus sa cobor balonul, oferindu-mi drept recompensa pentru viata pilotului de elita, o poza cu balonasul in background. Poza care o sa apara pe facebook, sa o vada tot poporu’.
Sa-mi spuna cineva unde-s castanele? Am auzit ceva povesti despre ele cand eram mic, dar in ultima vreme nu am vazut nici una. :(
