Tag: aroganta

Frustrări de iarnă

Băi, îmi place la nebunie să trag cu urechea când merg la pârtie. Din două simple motive

1. Mi s-a stricat iPod-ul (de mult..) şi nu am urechile ocupate.
2. Într-o adunătură aşa mare de oameni mai mult ca sigur e plin de amuzanţi (să le spunem aşa)

Două copilaşe, aşa la 16 sau 17 ani se plângeau că nu reuşeau cu teleschiul. :( Îmi plac la nebunie oamenii care investesc în ceva, din simplul motiv că îşi permit. Fără să ştie dacă se vor descurca vreodată, sau dacă o să se renteze investiţia. Şi astea două, aveau nişte ţoale de ski, serioase nu glumă. Singura problemă era că erau inutile. Stăteau la baza pârtiei si plângeau că nu pot urca. Trolololoo.

Şi, dacă tot am deschis subiectul, mă simţeam mai mult decât om când coboram pârtia cu telefonul la ureche, printre zecile de începători care stăteau tolăniţi în zăpadă. Asta e aşa, ca o aroganţă.

*Nu mă, nu e vorba de frustrările mele.