Ca nu va place sa munciti, am inteles. Dar bai, e 1 aprilie, si nu sunteti in stare sa faceti o glumita buna? Cautati pe google: “gluma de 1 aprilie”? Chiar asa ati ajuns?

Articol scris de Daniel Orza

Ba’, v-ati tampit? Pentru trei zile de sarbatoare voi faceti cumparaturi cat pentru o luna? Am uitat sa va spun despre ce vorbesc. Vorbesc despre cum isi petrece romanul Pastele. De obicei, romanii, si nu numai, au obiceiul sa faca multe cumparaturi. Numai ca nu asta e marea dilema. Doar ca noi ne-a obisnuit sa cumparam multe lucruri inutile pe care dupa sarbatori le aruncam. Cumparam mancare cat pentru o luna dar dupa trei zile aruncam mai mult de jumatate din ea. Chiar nu se gandeste nimeni ca altii ar da orice pentru o bucata de paine.

O alta mare dilema de-a mea e cum pot unii sa stea atatea ore la cozi prin magazine cand pot sa cumpere din timp ce au nevoie. Mai nou am vazut ca se poarta ca de sarbatori sa stam la cozi. O parte merg la biserica iar alta…la cumparaturi. Misto, asa e? Eu m-am gandit ca de revelion sa fiu la cumparaturi. Sau de ce nu in noaptea de Inviere? Sa petrec Pastele facand jogging printre rafturile supermarket-urilor. Vreau sa ma bat cu alti cumparatori pentru un cofrag de “oo”. Sa ne tavalim printre cozonaci si pasca.

Tot de sarbatori, romanii s-au obisnuit sa petreaca in cluburi. Cei mai multi aleg ca in noaptea de Pasti sa mearga in cluburi si sa uite care e spiritul sarbatorii. Ma gandesc ca de acum ar putea merge in club sa tot ciocneasca “oo”.

Haideti sa va spuna baciu’ Alecs, care e adevarul despre Decebal si Traian, intr-un cuvant adevarul despre formarea poporului in care ma incadrez eu, mandru si patriot pana-n globulele rosii.

Se facu’ asa ca, Decebal ajunse-n fruntea tarii, dupa turul doi de scrutin in care-l detronase pe Burebista. Poporul nu-l mai votase in turu’ doi pe Burebista pentru ca le-a ars viile si le-a distrus infrastructura. Si-au dat seama ca nu au cale lunga cu el! Asa ca, l-au votat pe asta tinerel si sprinten zis si Decebal. Continue Reading »

Azi am trait o drama. Da! O voluntara dorea sa vanda felicitari de pasti.

Felicitari confectionate de ceva copii, din hartie si ata. Mai mult de paste fericit nu gaseai pe ele. In schimb, pretul era de 5lei.

Facere de bine, facere de bine. Da’ ce face acum? Cotizam la FMI sau cumparam vopsea pentru ouale de Pasti’ ?

Despre acest Drum al crucii, as putea scrie la nesfarsit si sa-i laud pe cei care au initiat aceasta miscare. Dar ma rezum la: Felicitari!

Nu exista lucru bun care sa nu aibe minusurile lui.

Ce m-a iritat la maxim, maxim am spus, au fost taranii aia de oras. Aia nici macar nu stiau ce cauta acolo. Erau cazuti de pe luna si ca sa umbreasca sentimentu asta de Ce fac eu aici ca-s prost si nu inteleg nimic?! incepeau sa urle si sa se sparga-n figuri de parca erau la circ. Da, la circ! Erau 2-3 care urlau fara rost si nu doar ca urlau ca ciupanezii dar se mai si impingeau de parca se dadea ceva pe gratis.

Remarcile de genu Dã pe el! care veneau din multime, nu de la actori, erau prezente la tot pasu’. Peste tot era cate unu d-asta cazut de pe luna care nu stia cum sa se faca remarcat. Banuiesc ca, cerceii din urechi nu te fac sa cresti in ochii oamenilor, d-aia trebuie sa incerci sa fii amuzant. Nu, nu-ti iese!

Da, izu de alcool era la locul lui. Inca mai cred ca multi au asistat la acest eveniment, doar pentru a vedea un om care se lasa lovit. Violenta gratuita ii extazia. Pacat ca multi au ramas doar cu scenele de violenta dupa acest drum.

Dar, gata cu minusurile astea. Efectul pozitiv care (sper ca) l-a avut evenimentu, e peste problemele astea pe care le am eu cu o anumita clasa sociala.

Ceva poze:

Continue Reading »

Earth Hour, e o prostie. Dar daca unii au zis ca hai sa aratam ca suntem mai buni ca restu si au stins becurile, toate cele bune de la mine.

Dar traim in Romania si nu se putea ca aceasta actiune sa se rezume la am stins / n-am stins becurile. Trebuia neaparat sa fie cativa care sa moara de grija…vecinului. Tocmai de-aceea, am vazu pã blogurile unora, posturi de genu: Uite ala n-a stins becu! Uite!!! ca doara asa suntem, calu’ moare de drum lung si prostu’ de grija altuia.

Persoanele astea, sunt cele care dau pe dinafara de ecologisti ce sunt. Persoanele alea care-s gata sa poarte-n spate muntii dar nu sunt in stare sa culeaga gunoiu din fata blocului. Sunt persoanele care s-ar inhama la orice actiune umanitara de proportii dar nu s-ar incumeta sa faca curat pe scara lor. Cu alte cuvinte, sunt bagatorii aia de seama, infecti, care cred ca treaba se face batand din gura, iar daca nu faci treaba, cel putin sa arati lumii ca mai sunt d’astia ca tine care nu fac! Hai felicitari.

Da, despre paulica ala vorbeam.

Chiar mi-ar placea sa va incurajez sa sarbatoriti ora pamantului, doar ca, nu inteleg de ce sarbatorim ora pamantului, ca la cat de veche e Terra noastra, o ora pentru ea nu inseamna nimic.

Deci, pe scurt: Daca vreti sa intrati in randul oamenilor sensibilizati de starea deplorabila a Pamantului,  la ora 20:30 stingeti becurile si va baricadati sub masa. Timp de o ora stati sub masa si nu aprindeti nimic ce-ar putea consuma curent!

Mi-am facut datoria sufleteasca si v-am indemnat la fapte bune. Dar acum va aduc cu picioarele pe pamant si va spun ca e inutila toata actiunea asta afurisita. :)

Cum sa va explic, ca sa-mi justific antipatia fata de pornirile astea dubioase si nefolositoare care manipuleaza masele de oameni. Ei bine, imaginati-va ca planeta asta a noastra e un copac, iar noi, nesemnificativi suntem frunzele. Daca planeta incepe sa putrezeasca, schimbarea trebuie sa vina de la frunze? Sau de la radacina?

Asta-i de la Claudia

Despre gradinita, nu tare mai am multe amintiri dar:

Niciodata nu-mi placea sa ma trezesc dimineata. Cand era somnu’ mai dulce venea mama sa ma trezeasca sa ma duca la gradinita. Norocu’ meu ca era doar la 3-4 blocuri distanta.

La inceput nu m-am putut acomoda cu colegii (da, antisocial de mic!). Pur si simplu nu ma amuzau, nu ma distrau jucariile alea stricate si murdare si nici colegii care veneau cu ceai la gradinita (chiar, mie cand mi-e sete beam apa ei consumau ceai, d-aia nu ii inteleg). Aveam 2 colege care ma agresau fizic. Eram mic si plapand si ele ca 2 f16-uri. Nu imi dadeau pace. Erau de-a dreptu’ turbate. Continue Reading »

Sa stranuti, nu e o rusine. Toti o facem. Unii is alergici, altii nu. Unii stranuta de enspe mii de ori pe zi, alti 1 data pe an. In fine, ideea e ca toti o facem.

Baieti si fete, de-opotriva, stranutam.

Ce-am vazut si ce m-a facut sa-mi doresc sa nu fi iesit afara: o domnisoruca, statea la rand la un chiosc. Eh, din motive necunoscute stranuta de toata frumusetea. Pana aici nimic ciudat, pentru ca dupa cum am spus, toti stranutam.Dupa ce si-a varsat nadufu (cu mana la gura, vai ce bine) s-a uitat in palme. Inafara de muci nu stiu ce-ar fi putut gasi. Ok, de curiozitate s-a uitat, n-am nimic. Dar dupa aceea si-a frecat palmele pana a intins pe toata mana secretia nazala. SCARBOS! Mai ales ca e domnisoara de aproape 18 ani, si de la asemenea persoane ai ceva pretentii!

Si daca tot am adus vorba de femei, cred ca ati auzit cu totii despre tipa studenta la 3 facultati care si-a omorat logodnicul din…gelozie. Nu stiu daca la cazier o sa scrie omor necalificat din dragoste si nici nu ma incalzeste motivul. Cum nici pe logodnicul ei nu-l incalzeste. Cum pe nimeni nu incalzeste.

Totusi, dupa ce-am facut un portret robot al criminalei, mi-am dat seama ca aceasta avea un psihic foarte bun: sa injunghii pe cineva de 70 de ori, necesita rabdare si timp; dar sa-l injughii de 12 ori in inima, asta deja e precizie elvetiana. Si ca sa pun capac, ai nevoie de ceva tupeu sa astepti politia in chiloti si in tricou plina de sange la intrarea-n bloc.

Iubiti-va mult! :*

Noi, romanii suntem o tara de facatori de bine. Da, stiu ca nu suntem in stare sa ne culegem ciocolatii de pe strazi si sa-i grupam in lagare de concentrare adaposturi sociale, dar, suntem facatori de bine. Cum?

Simplu. Cumparam calendare cu 1leu bucata, iar banii se duc la Crucea Rosie. Sau cel putin asa ni se spune. Cati dintre cei care au cumparat penibilele calendare inca le mai au acasa? Aha, asa ma gandeam si eu. Bãi, daca tot e foame de bani la Crucea Rosie, de ce nu vin fain-frumos sa ne ceara bani. Deci, au nevoie de bani, dar isi permit sa tipareasca enspemii de calendare prostesti cu feţe fericite pe ele (apropo, daca pui o poza pe un calendar de la Crucea Roşie, nu alegi una care sa sensibilizeze publicu?).  Continue Reading »