Category: blog
Despre ACTA in alte moduri…
Pune-ti lentile de contact la ochiul mintii!
Evident raman la parerea mea si anume: ACTA e o mizierie de care ma ating cu manusi. Pentru ca nu e bine sa te joci cu prostii. Totusi, ceea ce ma deranjeaza cel mai mult sunt oamenii inconstienti care se lasa manipulati de reportajele televizate care privesc acest acord de tot rahatul. Dupa aparitia internetului, televizorul a inceput sa existe cu singurul scop de a spala mintile sedate ale populatiei care alearga zi si noapte sa castige bani, in timp ce hranesc un sistem bolnav si avar.
ACTA lupta impotriva pirateriei! Evident. Uitati-va la toti pseudoartistii care castiga bani grei din concerte. E nevoie de o liga speciala a dreptatii, care sa vina sa ii pazeasca, sa nu cumva sa vina cineva sa le ia painea de la gura. Pirateria exista dintr-un motiv foarte evident: preturile exagerate. Cu alte cuvinte, statul vine si isi impune x taxe care trebuiesc adaugate DVD-ului care pleaca de la casa de discuri / etc. si uite asa ajungi tu, ca cetatean onest sa platesti aproape 50% pentru stat. Stat care nu a facut nimic. Oare are statul vreun drept asupra proprietatilor intelectuale care se nasc pe teritoriul lui? Daca da, de ce, daca nu, de ce taxe nesimtit de mari? Continue Reading
Sesiunea, ACTA si Zoso
Efectiv mi-e sila sa deschid Windows live writer-ul si sa scriu una alta.
Am ce scrie, am idei, timp n-am si asta ma seaca.
In seara asta punctez scur si la obiect 3 subiecte de care m-am lovit saptamana asta:
Seasiunea
Prima sesiune din viata mea. Efectiv o porcarie si o nesimtire de factura comunista.
Sunt niste lucruri care le inveti doar trecand prin sesiune:
- Daca nu se poate invata in 2 zile, e restanta.
- Daca se poate totusi citi intr-o zi si o noapte, nu se ia examenul.
Acta
Toata lumea a scris pe blog-urile personale despre A.C.T.A, dar nimeni nu a spus nimic concret.
Nu m-am documentat, din nou, mi-e sila. S-a zis si cu libertatea la opinie si dreptul la a spune prostii. Prostia imensa e faptul ca niste neavizati lanseaza speculatii si legi pentru internet. E ca si cum m-as duce eu in parlament sa modific legea sanatatii.
Zoso
Vali Petcu cunoscut pentru blogul zoso.ro, cel mai criticat, controversat, injurat si cum vreti voi bloggeri, renunta la meserie.
Megaupload RIP
Megaupload, site-ul ala care era ca o pravalie online unde gaseai tot ce vroiai de la filme la jocuri, a fost inchis.
Se pare ca din cauza chestiei aleia numite SOPA, care, dupa parerea mea e o infecta forma de cenzura online 2.0 care o sa reprezinte intoarcerea la sclavie si in acelasi timp e un pas spre globalizare, deci imediat o sa trebuiasca sa va puneti cip-uri sub piele ca sa puteti intra pe youtube.
Anyway, tipu’ din spatele site-ului Megaupload castigase o adevarata avere, si avea enshpe mii de masini.
Hai sa ne dam cu parerea despre revolutie
Poi nu? Hai s-o facem.
O numim revolutie, protest, manifestatie sau oricum ne pica mai la indemana.
Ne dam cu parerea. Stim si noi despre ce e vorba dupa cum vedem la TV, ziare, internet. Uite asa ne facem o imagine despre ce se intampla. Dar nu putem sa ne desprindem de la televizorul luat in rate si sa iesim afara sa vedem ce se intampla cu adevarat.
Am auzit ca sunt huligani. Gata. Ne-am invatat minte. Toti care sunt in strada sunt huligani. Noi stam in casa, ca doar nu o sa schimbam noi tara asta, nici copiii nostri.
Asta e mentalitatea de care m-am lovit zilele astea, motiv pentru care am iesit in strada.
Da, in strada sunt si persoane care au iesit doar pentru ca e rost de scandal. Aproximativ 0.05%, si aici ma refer la un aurolac care tipa chestii trestii pentru ca lumea ii da un leu.
Sansele ca toate problemele sau macar majoritatea sa se rezolve, sunt aproape inexistente. Si totusi, de ce atata tam-tam? De ce sa iesim in strada? Pentru simplul fapt, ca din cand in cand e bine sa ai impresia ca poti schimba ceva. Merita sa incerci. Merita sa iti impui punctul de vedere. Merita sa cauti o cale prin care sa te faci auzit. Continue Reading
Comunismul nu moare
S-au adunat mult prea multe frustrari.
Inevitabil, vine momentul cand te lovesti de realitate. Din nou si din nou si din nou.
Iti petreci 12 ani in scoli in speranta ca o sa castigi o paine mai usor si te astepti ca odata cu varsta sa fi respectat, catusi de putin. Mergi sa faci o facultate si ajungi la Politehnica, pentru ca cei din jur iti spun ca acolo se face scoala, ca ramai cu ceva si ca o sa iti fie mai usor apoi.
Nu intelegeam de unde vine dragostea asta pentru Politehnica la cei din jur, mai ales ca majoritatea care o afiseaza nu ii urmeaza cursurile. Am realizat zilele astea ca tot mitul din jurul Politehnicii e defapt o urma de grandoare comunista care persista si acum. La fel cum Ceausescu iubea paradele si isi dezvolta un cult al personalitatii, asa si cu facultatea asta. Noi dregem, noi facem, noi nu suntem cum se povesteste.
In anul 2012 nu e sanatos sa crezi ca, daca pe diploma ta va scrie Inginer IT – Politehnica si alte prostii, o sa iti fie mai usor in viata. Presupun ca in vremuri de criza angajatorul e mai interesat sa te plateasca pentru ceea ce stii nu pentru ceea ce iti este scris pe diploma. Banul e tot mai greu, deci nu il dai oricum. Continue Reading
Sfarsitul e aici
Ascuns dupa sarcasm si cuvinte; Cinism cat cuprinde.
Se obisnuieste la fiecare sfarsit de an sa las aici un post cu multumiri pentru cei cu care am interactionat, mai mult sau mai putin de-a lungul anului care se termina. Deci, incep:
- Multumesc celor care ma citesc. Indiferent daca sunteti sau nu de-acord cu ce scriu aici.
- Multumesc celor care de-a lungul anului 2011 m-au motivat sa-mi maresc doza de sarcasm, ironie si cinism; 3 calitati care fara ajutorul vostru nu s-ar fi dezvoltat.
- Multumesc celor care au ales sa ma vorbeasca. Fara voi, as fi avut impresia ca am o viata monotona. Asa, mi-ati dovedit ca vietile voastre sunt mult mai monotone decat a mea.
- Multumesc celor care au avut incredere-n mine.
Cam asa sta treaba cu multumirile.
Nu stiu ce-mi doresc pentru 2012, iar daca as stii nu as scrie aici pentru ca mai mult ca sigur nu ar depinde de voi. Totusi, vreau un like pe pagina asta, asa, ca sa simtiti ca ati facut ceva pentru mine.
In 2012 treaba merge la fel ca pana acum.
Anu asta va rog frumos…
Stiu ca se poarta trimisul mesajelor cu urari de bine si doar de bine, ca nu poti sa ii spui adevarul cuiva de Craciun.
De-aceea tin sa va anunt ca anul asta, in preajma Sarbatorilor am un program foarte incarcat:
- Meciuri de League Of Legends
- House M.D.
- Meciuri de League Of Legends
- Meciuri de League Of Legends
- Probabil una alta pe aici
- Portocale
- Coca Cola
- Intre astea inseram doua-trei paragrafe de Logic Design / Computer Programming / Differential Calculus etc.
Asa ca, va rog frumos, sa incercati sa faceti in asa fel, incat daca va ganditi sa imi urati ceva, chiar daca nu e nimic nou in comparatie cu anul trecut, sa inserati pe undeva si numele meu: Alex. In caz contrar, daca o sa simt ca fac parte din multimea care primeste un mesaj in masa, o sa ma gandesc serios la timpul pe care il veti mai petrece in agenda mea telefonica.
Multumesc frumos!
Craciun electoral
De obicei, in perioada asta a anului, ne placea sa speculam ca Mos Craciun e o inventie a corporatistilor, pentru a mari cifra de vanzari in perioad asta a anului.
Acum, e timpul sa generalizez si sa trec la alt nivel, spunand ca pana si Craciunul a devenit ceva comercial (ah, stai, asta am mai spus-o si o stie toata lumea). Dar, Craciunul a devenit o campanie electorala, cel putin in orasul meu.
Vineri, la ora 3:30 dupa-masa, in frig, pe o scena amplasta langa cel mai inalt brad din tara se cantau colinde. Publicul format din vreo 4-5 aurolaci care oricum nu aveau unde altundeva sa plece si inca vreo 3 jandarmi care erau pregatiti sa initervina in caz ca cineva din public ar fi suferit o cadere de calciu cauzata de foame.
Dupa cum spuneam si aici, asta e Spiritul Craciunului, asta e tot ce conteaza. Vindeti-va pentru o ciocolata si pentru un ceai. Atat valorati in ochii lor.

since ’55.






